Una dintre cele mai mari provocări pentru gospodari și fermieri este creșterea purceilor. Adesea apar situaţii complicate, așa cum este boala purceilor de lapte, care pot să aibă un impact major atât în plan economic, cât şi al bunăstării animalelor. Boala purceilor de lapte constă într-un set de afecţiuni care își pot lăsa amprenta asupra purceilor sugari, adesea în primele zile de viaţă, şi care pot fi prevenite prin management, nutriţie, igienă şi condiţii optime de mediu. Descoperă în rândurile următoare un material complex pe acest subiect, ce înseamnă boala purceilor de lapte, când sunt ei cei mai vulnerabili, cât de importantă este alimentația în primele 24 de ore de viață, dar și măsuri de prevenție și de igienă după înţărcare şi alte sfaturi utile.
Ce înseamnă „boala purceilor de lapte”
Se vorbeşte foarte mult despre boala purceilor de lapte, însă în cazul în care mai sunt persoane care nu știu ce presupune această afecțiune este necesar să venim cu niște informații concrete. În acest sens este bine să trasăm o descriere succintă și reprezentativă încă de la început. Această expresie face referire la acele tulburări şi afecţiuni ce apar la purceii în lactaţie, adică cei ce se hrănesc cu laptele mamei (sau un înlocuitor) până la înţărcare. Factori precum nutriţia inadecvată, condiţiile de mediu, igiena precară, stresul termic sau lipsa colostrului pot duce la apariția acestei tulburări. Afecțiunea apare, în general, în primele zile sau săptămâni de viaţă şi include situaţii cum ar fi hipoglicemia neonatală, anemia feriprivă, diareea, hipotermia, malnutriţia ori tulburări metabolice. Boala purceilor de lapte se referă la fragilitatea acelor etape timpurii în viaţa purceilor când orice deficienţă se poate transforma rapid în problemă.
Vârsta critică: de ce sunt purceii sugari atât de vulnerabili
O imunitate scăzută poate fi una dintre cauzele pentru care unii purcei sugari sunt mai vulnerabili decât alții. Tranziţia de la viaţa intrauterină la lumea exterioară presupune adaptări rapide. Iniţial, purcelușii trebuie să găsească colostrul, să sugă eficient, să relaţioneze cu mediul termic, să evite contactul cu frigul, să fie protejaţi de infecţii. În cazul în care vreunul dintre aceşti paşi nu funcţionează, spre exemplu, dacă purcelul nu ia colostru suficient în primele ore, atunci riscul apare aproape imediat. Afecțiunea care este cunoscută și sub numele de hipoglicemia purceilor apare în special în primele 36-48 de ore după naştere. De asemenea, factorii de mediu, cum ar fi frigul, umiditatea, curenţii de aer, pot declanşa sau agrava boala. Astfel, vulnerabilitatea poate fi explicată de o combinaţie de imaturitate fiziologică și condiţii externe critice.
Rolul colostrului și al alimentației în primele 24 de ore
Colostrul joacă un rol elementar pentru sănătatea purceilor. Acest lapte e bogat în anticorpi şi energie și este oferit de scroafă în primele ore după fătare. Colostrul aduce protecţie imunitară pasivă, dar asigură şi energie rapidă, ceea ce reduce riscul de hipoglicemie. Atunci când nu se administrează, evoluţia animalelor se complică. Pot avea diverse efecte, cum ar fi: digestia este mai lentă, micuţii rămân slăbiţi, susceptibili la infecţii şi pierderi de greutate. Așadar, nutriţia potrivită în primele 24 de ore, atât a scroafei, cât şi a purceilor, este un element definitoriu, care influenţează direct rezistenţa la boli. În cazul în care scroafa este slab furajată sau are o lactaţie slabă, iar purceii nu sug eficient, pierderile devin semnificative.
Hipoglicemia - cunoscută și ca „boala purceilor sugari”
Hipoglicemia, denumită şi boala purceilor sugari, face referire la o scădere dramatică a glicemiei (zahărului din sânge) ce apare la purceii nou-născuţi. Această afecţiune este întâlnită frecvent în ferme intensive sau în sezonul rece, atunci când purceii nu primesc suficient lapte sau colostru, ori când sunt expuşi la frig sau stres termic. Printre simptome se află sunet slab de supt, somnolenţă, mers greoi, tremurături, slăbiciune în evoluţie.
Alte afecţiuni frecvente la purceii de lapte
Mai sunt şi alte afecţiuni întâlnite la purceii de lapte.
Anemia feriprivă la purceii sugari
Anemia apare adesea la purceii de lapte din cauza faptului că laptele de scroafă este relativ sărac în fier, iar purceii cresc foarte rapid şi au nevoie mare de acest mineral. Manifestările includ paloare a pielii, urechi deschise la culoare, letargie, apatie, slăbirea reflexului de supt. Diagnosticul este dificil, iar tratamentul tardiv este mai puţin eficient. Nutriţia scroafei, suplimentele de fier pentru purcei, igiena şi monitorizarea greutăţii sunt elemente esenţiale pentru prevenţie.
Diareea la purceii de lapte
Alt tip de boală frecventă implică tulburările digestive: diareea poate apărea fie din cauza schimbării bruște de hrană, a introducerii premature de furaje solide, a igienei precare, a unei microflore intestinale nepotrivite sau a absenţei colostrului. Diareea reduce absorbţia nutrienţilor, slăbeşte sistemul imunitar şi poate conduce la pierderi mari dacă nu este controlată rapid. Introducerea graduală a hranei, dar şi utilizarea înlocuitorilor special concepuţi sunt absolut necesare.
Hipotermia şi stresul termic
Purceii nou-născuţi au o capacitate redusă de a genera căldură şi de a se termoregla. Dacă temperatura mediului scade sau apar curenţi de aer rece, purceii se răcesc rapid, consumă mai multă energie pentru a se încălzi şi devin vulnerabili la hipoglicemie sau infecţii. Când apare hipotermia, purceii stau în grup, tremură, suptul devine mai leneș, creşterea este încetinită. Chiar dacă nu este o boală de sine stătătoare, stresul termic agravează toate afecţiunile de mai sus. Ghidurile recomandă menţinerea mediului la circa 30 °C în primele zile, cu zone de refugiu calde.
Prevenție şi măsuri de biosecuritate
Este necesar să se adopte anumite măsuri de prevenţie şi biosecuritate ca să nu se ajungă în această situaţie.
Igiena în maternitate - curățarea şi dezinfectarea boxelor
În primul rând este recomandat să existe condiţii de igienă elementare. Mediul în care se află scroafa şi purceii este primul filtru de sănătate. Spațiul trebuie curăţat, dezinfectat între fătări, cu aşternut proaspăt, fără umezeală sau gunoi. În acest sens se recomandă o spălare periodică cu produse specifice, tocmai ca să se elimine toate reziduurile.
Asigurarea colostrului în primele ore de viaţă
Administrarea colostrului nu trebuie să lipsească, în special în primele 1-2 ore de la naştere. În cazul în care scroafa are o alăptare slabă, trebuie intervenit cu un înlocuitor de colostru comercial, care se poate aplica și cu biberoane şi alte produse adecvate. Produsele nutritive specializate (lapte praf cu colostru sau suplimente) pot fi un real sprijin.
Controlul temperaturii şi al ventilației
De altfel, este important să le asiguri un mediu potrivit purcelușilor în primele zile de viaţă. Purceluşii au nevoie de o zonă încălzită, fără curenţi de aer, cu temperatură de circa 30-33 °C. Ventilaţia trebuie să fie suficientă ca să evacueze gazele, dar fără să creeze curenţi reci direct pe purcei. În fermele şi gospodăriile moderne, se recomandă un strat de paie curat și zone de încălzire cu bec infraroşu pentru purcei.
Tratamente preventive şi vaccinări
Suplimentele minerale, cum sunt cele pe bază de fier pentru purcei sau premixuri pentru scroafe, trebuie administrate. Nutriţia optimă a scroafei, cu premixuri de calitate, influenţează direct sănătatea purceilor. Pe lângă acestea, mentenanţa programelor de vaccinare locale şi normele de biosecuritate (igienizarea uneltelor de fermă, gestionarea reziduurilor) sunt piese esenţiale.
Concluzie
Când vine vorba de sănătatea purcelușilor, este important să se pregătească bine terenul chiar înainte de sosirea acestora pe lume. Un mediu curat şi sănătos, dar şi aplicarea colostrului în primele ore de viaţă sunt aspecte fundamentale.
Sănătatea purceilor începe cu atenția în primele zile de viaţă
Boala purceilor de lapte poate fi una dintre cele mai delicate perioade pentru performanţa unei ferme. Capacitatea de a interveni corect şi la timp, prin administrarea colostrului, adoptarea unui mediu termic adecvat, o igienă riguroasă şi nutriţie optimă sunt lucruri care pot face diferenţa între pierderi şi succes în creştere.
Prevenția este mai eficientă decât tratamentul
Măsurile de prevenţie te pot ajuta să gestionezi cu atenţie şi eficienţă orice situaţie. De aceea, şi în acest caz, adoptarea metodelor potrivite poate fi un sprijin real care să evite apariţia acestei afecţiuni. În loc să aştepţi apariţia simptomelor, este de preferat să implementezi măsuri preventive solide: calibrare nutriţie scroafe, spaţiu curat, colostru în primele ore, control termic, suplimente preventive. În acest fel, vei reduce riscurile, vei optimiza creşterea purceilor şi vei îmbunătăţi rezultatele economice ale fermei sau gospodăriei.
