Promotii si oferte speciale

Ce deparazitări se fac primăvara la bovine, ovine și caprine?

de Andreea – Specialist în Zootehnie și Agricultură   April 21, 2026
Ce deparazitări se fac primăvara la bovine, ovine și caprine?

Primăvara este, fără exagerare, cel mai important moment al anului pentru deparazitarea rumegătoarelor. Odată cu creșterea temperaturilor, larvele parazitare depozitate pe pășuni redevin infecțioase, paraziții care au hibernat în stare latentă în organism se reactivează, iar animalele slăbite după luni de stabulație încep să pășuneze. Totul se întâmplă simultan - și dacă fermierii nu intervin la momentul potrivit, consecințele sunt vizibile rapid: scăderea producției de lapte, slăbire, diaree, anemie sau, în cazurile grave, pierderi de animale.

Acest ghid răspunde concret la cele mai frecvente întrebări ale crescătorilor de bovine, ovine și caprine: când se deparazitează, cu ce, în ce doze, ce greșeli costă cel mai mult și ce trebuie urmărit pe tot parcursul sezonului de pășunat.

De ce este importantă deparazitarea de primăvară la animalele din fermă?

Deparazitarea de primăvară îndeplinește simultan două funcții: protejează sănătatea animalelor și reduce presiunea parazitară pe pășuni.

Un animal parazitat, chiar dacă nu prezintă simptome vizibile, devine nerentabil economic. Produce mai puțin lapte, câștigă mai greu în greutate, consumă mai mult furaj, răspunde mai slab la vaccinuri și elimină constant ouă de paraziți prin fecale - contaminând astfel apa, furajele și pășunile.

Fenomenul cel mai important al primăverii este reactivarea larvelor hipobiotice: larvele care au supraviețuit iernii în stare latentă (inhibată) în mucoasa stomacului se activează odată cu creșterea temperaturilor și devin adulte, crescând brusc sarcina parazitară internă. La bovine, acesta este mecanismul principal al ostertagiozei de tip II, o afecțiune care evoluează ades subclinic dar produce pierderi semnificative de producție.

Totodată, pe pășunile nefolosite în iarnă, larvele infecțioase depuse toamna pot supraviețui până în primăvară și vor fi ingerate de animale imediat ce încep să pășuneze. Deparazitarea preventivă, cu 2 săptămâni înainte de ieșirea la pășune, întrerupe acest ciclu din ambele capete.

Care sunt cei mai frecvenți paraziți care afectează bovinele, ovinele și caprinele primăvara?

 

Paraziți interni (endoparaziți)

Cei mai importanți sunt nematodele gastro-intestinale - viermi rotunzi din stomac și intestin:

Haemonchus contortus (viermele bărbier) - cel mai periculos; suge sânge direct din mucoasa stomacului, provocând anemie rapidă și edem submandibular (bărbie umflată). Este principala cauză de mortalitate la ovine și caprine.

Ostertagia spp. - la bovine, responsabilă de ostertagioza de primăvară (tip II); la ovine și caprine, provoacă diaree cronică și slăbire.

Trichostrongylus spp., Cooperia spp., Nematodirus spp., Oesophagostomum spp. - frecvente la toate speciile, mai ales la tineret.

Toxocara vitulorum - specific vițeilor sub 6 luni; produce diaree, colici, retard de creștere.

Pentru mai multe detalii despre sănătatea și alimentația vițeilor, citește și ghidul nostru complet despre îngrijirea vițeilor

Fasciola hepatica (gălbeaza)

Este un trematod transmis prin melci acvatici de pe pășunile mlăștinoase. Afectează ficatul și căile biliare; mortalitatea la ovine netratate poate fi ridicată. Pășunile umede sau inundabile sunt surse permanente de risc.

Dictyocaulus spp. (firișorul plămânilor, viermele pulmonar)

Provoacă bronhopneumonie parazitară, tuse persistentă și slăbire, frecvent la tineret.

Moniezia spp. (tenia, viermele lat)

Afectează mieii și iezii la pășunat; segmentele albe pot fi observate în fecale.

Eimeria spp. (coccidioza)

Afectează tineretul, provocând diaree apoasă sau hemoragică și mortalitate. Necesită tratament specific cu coccidiostatice - antihelminticele obișnuite nu acționează pe Eimeria.

Oestrus ovis (musca nazală)

Larvele se depun în nările ovinelor și caprinelor, provocând scurgeri nazale, agitație și encefalite parazitare în infestări masive.

Paraziți externi (ectoparaziți)

  • Căpușele (Ixodes, Rhipicephalus) - active din primele zile calde; transmit piroplasmoza, anaplasmoza și alte boli grave.
  • Păduchii (Linognathus, Haematopinus, Damalinia) - prurit intens, leziuni ale pielii, scăderea producției.
  • Râia (scabia) - acarieni (Sarcoptes, Psoroptes, Chorioptes); extrem de contagioasă; obligatorie tratarea întregului efectiv simultan.
  • Hipoderma bovis (tăunul subcutanat al bovinelor) - larvele migrează primăvara spre spate, formând noduli dureroși sub piele.

Când este momentul potrivit pentru deparazitarea de primăvară?

Regula fundamentală, confirmată de toți specialiștii veterinari și de literatura de specialitate: deparazitarea se face cu 2 săptămâni înainte de ieșirea la pășunat.

Această fereastră nu este arbitrară. Permite:

Eliminarea paraziților activi din organism înainte ca animalul să ingereze larve noi de pe iarbă;

Reducerea excreției de ouă în primele săptămâni de pășunat - perioada în care se construiește practic nivelul de contaminare al pășunii pentru tot sezonul;

Eficiența completă a medicamentului (timpul de acțiune al majorității antihelminticelor).

Câte tratamente pe an? Recomandarea standard pentru rumegătoare este 3-4 deparazitări anuale: primăvara (înainte de pășunat), vara (circa iulie), toamna (la intrarea în stabulație) și, dacă situația o impune, o deparazitare în perioada de stabulație. Intervalul maxim recomandat între tratamente pe durata pășunatului este de 3 luni.

De multe ori, noi, cei de la Super Farm Land, ne ciocnim de aceeași întrebare frecventă a crescătorilor: „Dacă deparazitez în fiecare an în aceeași perioadă cu același produs - e suficient?" Nu este suficient dacă folosiți mereu aceeași substanță activă. Paraziții dezvoltă rezistență la molecule în timp. Drept urmare, alternarea claselor de antihelmintic este esențială.

Ce deparazitări se fac primăvara la bovine?

Ce paraziți interni apar cel mai des la bovine?

Principalele ținte ale tratamentului antihelmintic de primăvară la bovine sunt nematodele gastro-intestinale (Ostertagia, Haemonchus, Cooperia, Trichostrongylus, Oesophagostomum, Nematodirus, Strongyloides), viermii pulmonari (Dictyocaulus viviparus), Fasciola hepatica pe exploatațiile cu risc și Toxocara vitulorum la vițeii tineri.

Ostertagioza de tip II merită atenție specială: larvele inhibate în mucoasa stomacului iarna se reactivează în masă primăvara, provocând o afecțiune frecvent subclinică, dar cu pierderi semnificative de producție și greutate, detectabilă mai ales prin scăderea producției de lapte și a sporirii în greutate.

Produse recomandate pentru tratamentul parazitar al bovinelor:

Substanță activă

Produs (exemplu)

Administrare

Doză orientativă

Observații

Fenbendazol

Romfenbendazol

Oral (suspensie)

5 ml/50 kg

Tolerat la gestante și lactante

Ivermectină

Romivermectin, Evomec

Injectabil s.c.

1 ml/50 kg

Interzis la vaci de lapte în lactație! Carne: 49 zile

Ivermectina + clorsulon

Romavermectina B1 Plus

Injectabil s.c.

1 ml/50 kg

Endo + ecto + fasciole adulte

Albendazol

Fasciozone

Oral (suspensie)

conf. prospect

Contraindicat primele 45 zile gestație; activ pe fasciole adulte

Doramectina

Dectomax

Injectabil s.c.

1 ml/50 kg

Endo + ecto; carne: 70 zile

Deltametrin

Dectospot (pour-on)

Topic (linie spinare)

conf. prospect

Exclusiv ectoparazitar; 0 zile așteptare lapte

 

Ce paraziți externi trebuie urmăriți la bovine primăvara?

Principalele intervenții ectoparazitare la bovine primăvara vizează căpușele, păduchii și râia. Tratamentul se face cu soluții pour-on pe bază de deltametrin (ex: Dectospot - 0 zile timp de așteptare la lapte, recomandat la vacile de lapte) sau ivermectine injectabile (cu respectarea timpilor de așteptare). Râia necesită repetarea tratamentului la 10-14 zile.

Pentru administrarea injectabilă, aveți nevoie de seringi veterinare de calitate și ace potrivite speciei. De asemenea, pentru ferme de lapte, vedeți și accesoriile veterinare pentru vaci disponibile pe site.

Hipoderma bovis (tăunul subcutanat) - tratamentul profilactic se face toamna. Dacă bovinele nu au fost tratate în toamnă, consultați medicul veterinar pentru opțiunile disponibile primăvara.

Notă importantă: produsele pour-on (care se toarnă - sau cu aplicare topică) pe bază de ivermectine sau piretroide destinate bovinelor nu se administrează oral caprelor sau ovinelor. Vehiculele solubilizante pot leza rumenul.

 

Ce trebuie verificat înainte de administrarea tratamentului antiparazitar?

Înainte de orice tratament antiparazitar: cântăriți sau estimați corect greutatea vie - subdozarea este cauza principală a chimiorezistenței. Un cântar pentru animale precis este instrumentul care elimină cea mai frecventă cauză de subdozare. Verificați starea de gestație (albendazolul contraindicat primele 45 zile), dacă animalele produc lapte pentru consum uman (ivermectinele injectabile interzise), istoricul produselor folosite anterior și starea clinică generală a animalelor (mucoase, condiție corporală, semne de anemie sau diaree).

Ce deparazitări se fac primăvara la ovine?

Ce riscuri apar la oi înainte de ieșirea la pășune?

Atenție practică: lâna poate masca o stare de slăbire avansată. La oi, este obligatorie palparea individuală a regiunii dorsale pentru evaluarea reală a condiției corporale - coloana vertebrală palpabilă ușor indică un animal slab, cu risc parazitar crescut.

Riscurile principale de primăvară la ovine includ haemonchoza (Haemonchus contortus) cu anemie rapid progresivă și edem submandibular; fascioloza (gălbeaza) - tratamentul se face cu 3 săptămâni înainte de ieșire cu produse pe bază de triclabendazol (singurul eficient pe toate stadiile, inclusiv forme tinere); dictiocauloza (firișorul plămânilor) - tratament tot cu 3 săptămâni înainte; estrozele la tineretul din anul precedent (februarie-martie); și parazitozele externe (râia, păduchii).

Îmbăierile contra râiei se fac între 15 mai – 15 iunie, cu obligatoriu două imersii la interval de 7 zile.

Produse de referință pentru paraziții ovinelor:

Substanță activă

Produs (exemplu)

Doză

Observații

Fenbendazol

Romfenbendazol

2,5 ml/50 kg

Tolerat la gestante și lactante

Albendazol

Rombendazol Plus, Fasciozone

3-5 ml/10 kg

Contraindicat primele 45 zile gestație

Triclabendazol

produse specifice

conf. prospect

Singurul eficient pe toate stadiile fasciolelor

Levamisol

soluție injectabilă

1 ml/10 kg

Imunostimulator; activ pe nematode adulte și larve

Ivermectina

Romivermectin (oral sau s.c.)

0,5 ml/25 kg (oral)

Carne: 21 zile; nu la animale producătoare de lapte pentru consum

 

Cum sunt afectați mieii de infestările parazitare?

Mieii sunt considerabil mai vulnerabili decât adulții, cu sistem imunitar incomplet dezvoltat. Semnele de alarmă: diaree (uneori cu sânge), letargie, refuzul sugerii, slăbire rapidă, mucoase palide, bărbie umflată.

Coccidioza (Eimeria spp.) este frecventă la mieii de 3-8 săptămâni și necesită tratament cu coccidiostatice (sulfamide, toltrazuril) - antihelminticele obișnuite nu funcționează pe Eimeria. Mieii nou-fătați nu se deparazitează de fascioloze și dictiocauloze în primele zile de viață.

Întrebare frecventă primită de la zootehniști: „Mielul meu are diaree - îl deparazitez?" Nu automat. Diareea poate fi coccidioză, infecție bacteriană sau problema de alimentație. Consultați medicul veterinar sau testați fecale înainte de a administra antihelmintic.

Vedeți și echipamentele noastre pentru creșterea mieilor și iezilor

Ce măsuri preventive pot lua crescătorii de ovine?

Evitați pășunile mlăștinoase (risc major de fascioloză), rotiți pășunile (larvele mor în 3 luni pe timp cald / 6 luni pe timp rece), deparazitați câinii ciobănești la fiecare 6 săptămâni și carantinați orice animal nou introdus în turmă, tratându-l cu produse din două clase chimice diferite înainte de contactul cu efectivul existent.

Ce deparazitări se fac primăvara la caprine?

De ce sunt caprele sensibile la paraziți în sezonul de pășunat?

Caprele sunt o categorie aparte din punct de vedere parazitologic, din două motive fundamentale care sunt frecvent ignorate.

1. Vulnerabilitate mai mare decât ovinele: imunitatea naturală la paraziți este mai slabă, iar infestările cu Haemonchus contortus pot provoca moarte subită fără semne prealabile evidente.

2. Metabolizare rapidă a medicamentelor: caprele elimină antiparaziticele mult mai repede din organism. Consecința practică esențială: pentru benzimidazolice și probenzimidazolice (fenbendazol, albendazol) este necesară fie o doză dublă față de ovine, fie repetarea dozei standard la 12-24 de ore. Această regulă este una dintre cele mai frecvente surse de eroare - mulți fermieri folosesc dozele de pe prospectul pentru ovine, fără să știe că la caprine nu este suficient, fapt care duce la subdozare cronică și chimiorezistență accelerată.

Întrebare frecventă de la colaboratorii noștri: „Pot folosi același produs la capre ca la oi, cu aceeași doză?" Nu. La caprine, doza de fenbendazol sau albendazol se dublează față de cea de la ovine, sau se repetă administrarea la 12-24 de ore.

 

Ce trebuie să urmărească fermierii la iezi și la femele după fătare?

Femelele de capră în peripartum sunt expuse unui risc parazitar crescut. Stresul fătării deprimă imunitatea și declanșează o „explozie parazitară" (worm bloom) - creștere bruscă a excreției de ouă, care contaminează adăpostul și reprezintă sursă directă de infestare pentru iezi. Deparazitarea femelei la 2-4 săptămâni după fătare este recomandată.

Iezii sunt vulnerabili la coccidioze (Eimeria spp.) în primele 2 luni de viață, nu la nematode clasice. Tratamentul se face cu coccidiostatice, nu cu antihelmintic standard.

Timpii de așteptare la lapte la caprine de lapte:

  • Ivermectina injectabilă (Romivermectin, Evomec) - nu este autorizată la caprinele producătoare de lapte pentru consum uman.

  • Fenbendazolul (Romfenbendazol) - tolerat la gestante și lactante; verificați prospectul pentru timp de așteptare specific.

  • Albendazolul - contraindicat în gestație; verificați prospectul pentru lapte.

La caprinele de lapte, opțiunile de tratament sunt mai limitate decât la bovine sau ovine - decizia trebuie luată exclusiv cu medicul veterinar.

Cum poate fi redus riscul reinfestării la caprine?

Caprele se reinfestează rapid după tratament, mai ales pe pășuni cu densitate mare. Măsuri practice: rotiți pășunile (minim 60 de zile pe timp cald), nu mutați imediat pe pășune curată după deparazitarea întregului efectiv (menținerea unui procent de animale netratate - refugia - diluează paraziții rezistenți), hrăniți din hrănitoare înălțate (nu de pe sol, unde larvele sunt concentrate), alternați substanțele active și nu suprapopulați pășunile.

Găsiți hrănitoare dedicate pentru oi și capre concepute tocmai pentru a minimiza contactul cu solul.

Care este diferența dintre deparazitarea internă și deparazitarea externă?

Deparazitarea internă (antihelmintică) vizează paraziții din tractul digestiv, plămâni, ficat. Se realizează prin suspensii orale/drench-uri (ex: Romfenbendazol, Rombendazol, Fasciocid) sau soluții injectabile subcutanate (ex: Romivermectin, Romavermectina B1 Plus, Dectomax).

Pentru administrarea corectă a antiparaziticelor orale, seringile dozatoare veterinare asigură doza exactă fără risipă.

Deparazitarea externă (ectoparazitară) vizează paraziții de pe piele și blană. Se realizează prin: soluții pour-on turnate pe linia spinării (ex: Dectospot - deltametrin), injecții subcutanate cu ivermectine (acțiune dublă endo+ecto) sau îmbăieri (imersie completă - specifice tratamentului râiei la ovine).

Produse cu acțiune dublă (endo + ecto): Romivermectin, Romavermectina B1 Plus, Evomec, Dectomax - reduc numărul de intervenții și stresul animalelor.

Atenție: produsele pour-on destinate bovinelor nu se administrează oral caprelor sau ovinelor - vehiculele solubilizante din compoziție (propilen glicol, glicerol formal) sunt corozive pentru rumen la concentrațiile din aceste preparate.

Ce greșeli fac fermierii cel mai des la deparazitarea de primăvară?

Aceasta este secțiunea pe care o caută cel mai mult crescătorii, indiferent de nivelul de experiență.

1. Subdozarea - greșeala cu cel mai mare impact pe termen lung

Doza trebuie calculată pe greutatea reală a animalului. Subdozarea nu înseamnă că toți paraziții supraviețuiesc - înseamnă că supraviețuiesc cei mai rezistenți, care se reproduc și transmit rezistența. Fiecare subdozare grăbește instalarea chimiorezistenței. La caprine, problema este amplificată - dozele pentru ovine sunt insuficiente.

2. Folosirea aceluiași produs ani la rând

Chimiorezistența (rezistența paraziților la o substanță activă) se instalează inevitabil la utilizare repetată. Semnul cel mai clar: produsul care funcționa perfect în trecut „nu mai dă rezultate". Alternați clasele de substanțe active: benzimidazole → levamisol → ivermectine → combinații.

Atenție! - Dacă produsul X nu mai funcționează pe ferma Y, este pentru că a fost folosit prea des sau incorect. Toate antihelminticele funcționează când sunt date la doza corectă animalelor fără expunere anterioară la acea substanță activă. 

3. Deparazitarea calendaristică fără evaluare individuală

Tratarea întregului efectiv după calendar, indiferent de starea animalelor, este un principiu depășit. Medicina veterinară modernă promovează tratamentul selectiv: tratați animalele care au cu adevărat nevoie - cele cu anemie, slăbire, diaree, bărbie umflată. Animalele sănătoase, netratate, mențin o populație de paraziți sensibili la antihelmintic (refugia), care diluează populația rezistentă.

4. Mutarea imediată pe pășune curată după deparazitarea întregului efectiv

Paradoxal, dar cu consecințe grave: dacă tratați toți indivizii și îi mutați pe pășune nouă, 100% din paraziții rezistenți care supraviețuiesc se reproduc fără concurență pe pășunea curată. Rezultat: în câteva generații, pășunea este dominată de paraziți rezistenți.

5. Ignorarea timpilor de așteptare la lapte și carne

Administrarea de ivermectine injectabile la vacile de lapte sau caprele de lapte în lactație este interzisă. Consecințele sunt comerciale și de sănătate publică.

6. Tratamentul după simptome severe, nu preventiv

Când apar semnele clinice clare (anemie severă, bărbie umflată, diaree cu sânge), parazitoza este deja avansată. Tratamentul preventiv, cu 2 săptămâni înainte de pășunat, este incomparabil mai eficient.

7. Produse expirate sau depozitate greșit

Antiparaziticele expirate sau păstrate la temperaturi inadecvate pierd din potență, ceea ce echivalează cu o subdozare de facto. Nu folosiți produse după data de expirare și respectați condițiile de depozitare din prospect.

8. Ignorarea ectoparaziților

Concentrarea exclusiv pe endoparaziți și neglijarea râiei, căpușelor și păduchilor provoacă pierderi semnificative și riscuri de transmitere a bolilor vectoriale (piroplasmoza, anaplasmoza).

Cum se leagă deparazitarea de primăvară de ieșirea la pășune?

Legătura este directă și bidirecțională.

Pășunea este principala sursă de infestare: larvele infecțioase depuse toamna pe pășuni supraviețuiesc iernile temperate și sunt ingerate de animale imediat ce încep să pășuneze. Primele săptămâni de pășunat sunt un moment de expunere masivă.

Animalele neparazitate contaminează pășunea: fiecare animal netratat care iese la pășune elimină mii de ouă zilnic prin fecale. Pe o pășune cu densitate mare, în câteva săptămâni nivelul de contaminare devine ridicat pentru tot sezonul.

Deparazitarea cu 2 săptămâni înainte de ieșire elimină paraziții activi înainte de expunerea la surse noi, permite acțiunea completă a medicamentului și reduce dramatic excreția de ouă în primele săptămâni - perioada critică pentru construirea presiunii parazitare sezoniere.

Pe durata pășunatului, deparazitările suplimentare se fac la interval de maxim 3 luni sau la recomandarea medicului veterinar, pe baza semnelor clinice sau a examenului coproparazitologic.

Întrebare frecventă de la fermieri: „Dacă deparazitez și mut imediat pe pășune curată, nu e mai bine?" Nu neapărat. Dacă întregul efectiv a fost tratat, paraziții rezistenți care supraviețuiesc vor domina rapid pășunea nouă, în absența oricărei concurențe din partea paraziților sensibili.

De ce este important ca schema de tratament să fie stabilită împreună cu medicul veterinar?

Deparazitarea nu este un produs universal. Alegerea substanței active, a produsului, a dozei și a intervalului depinde de factori pe care un fermier nu îi poate evalua singur.

Istoricul parazitar al fermei - ce specii de paraziți au fost identificate, ce produse s-au folosit, există semne de chimiorezistență? Chimiorezistența se confirmă prin examen coproparazitologic repetat: probe de fecale recoltate înainte și la 14 zile după tratament, cu numărarea ouălor pe gram (metoda McMaster). O reducere sub 95% a numărului de ouă indică rezistență.

Cum se face practic examenul coproparazitologic: recoltați probe de fecale proaspete (5-10 grame) direct din rect sau de pe sol imediat după eliminare, în recipiente curate, de la minimum 5-10 animale reprezentative din efectiv. Probele se trimit la laboratorul DSVSA județean sau la un laborator veterinar privat. Rezultatele arată ce specii de paraziți sunt prezente, ce intensitate are infestarea și cât de eficient a fost tratamentul anterior. Este o investiție modestă cu un randament informațional ridicat.

Profilul efectivului - gestație, lactație, vârstă, stare de sănătate. Un produs perfect indicat pentru vaci de carne poate fi interzis pentru vacile de lapte sau contraindicat la femelele gestante.

Contextul geografic - fermele din zone cu pășuni umede au risc crescut de fascioloză și necesită produse specifice (triclabendazol/albendazol). Altitudinea și clima locală influențează dinamica parazitară.

Medicul veterinar poate stabili o schemă rotativă de substanțe active care să mențină eficiența pe termen lung. Poate recomanda și examen necropsic parazitologic la animalele sacrificate sau moarte - cea mai valoroasă oportunitate de identificare exactă a speciilor parazite din efectiv.

Cum pot fermierii să mențină efectivul sănătos după deparazitarea de primăvară?

Deparazitarea de primăvară este un punct de plecare, nu o soluție completă pe un an.

Managementul pășunilor: rotiți pășunile (larvele mor în 3 luni pe timp cald / 6 luni pe timp rece), evitați suprapopularea, evitați zonele mlăștinoase și alternați speciile de pășunat - bovinele și ecvideele nu partajează paraziții cu ovinele și caprinele. Un gard electric pentru oi sau pentru capre simplifică mult managementul rotației, fără a necesita infrastructură permanentă.

Monitorizarea continuă: verificați periodic starea de întreținere (la ovine prin palpare, nu vizual) și culoarea mucoaselor - semn precoce de anemie parazitară. Efectuați examene coproparazitologice cel puțin de două ori pe an. Separați și tratați prioritar animalele cu semne clinice. Carantinați animalele noi și tratați-le cu produse din două clase chimice înainte de contact cu efectivul existent.

Igienizarea adăposturilor: dezinfecțiile, dezinsecțiile și deratizările periodice sunt complementare indispensabile ale oricărui program de deparazitare.

Nutriție adecvată: animalele subnutrite sau cu deficiențe minerale (zinc, cupru, seleniu) sunt mult mai vulnerabile la paraziți. Un status nutrițional bun susține răspunsul imun și reduce necesarul de tratamente. Găsiți o gamă completă de suplimente veterinare și vitamine pentru susținerea imunității după deparazitare pe site-ul nostru.

Selecție genetică pe termen lung: există o componentă genetică dovedită în rezistența la paraziți. Pe termen lung, identificarea și păstrarea reproducătorilor care nu devin anemici și care necesită mai rar tratament face efectivul mai rezistent și reduce dependența de antihelmintic.

 

Ai întrebări referitoare la acest articol sau la produsele prezentate? Te rugăm să intri în contact cu specialiștii Super Farm Land, care dețin toate informațiile de care ai nevoie!

WhatsApp Chat WhatsApp Chat
Copyright © 2005 - 2026 Super Farm Land. Toate drepturile rezervate.