Anul 2026 vine cu vești neplăcute pentru crescătorii de animale. Ciobanii se confruntă cu cu un set de reguli care le cere să fie, simultan, crescători, contabili și administratori de personal. Dacă statul reușește să ofere soluții aplicabile pentru angajarea legală la stână, subvențiile APIA pot rămâne un sprijin. În cazul în care acest lucru nu se întâmplă, există riscul pierderii subvențiilor, instrumentul financiar de bază pentru mulți. În această situație, oieritul românesc ajunge să plătească costul prin retragerea celor mai vulnerabili: micii crescători, cei care țin viu peisajul rural, dar nu au resurse să țină pasul cu fiecare regulă setată.
De ce sunt subvențiile APIA în pericol
Dacă în anii anteriori controalele se bazau pe eșantioane de teren și inspecții fizice programate, astăzi, supravegherea este continuă și automatizată. Mulți fermieri se trezesc cu notificări de neconformitate pe care nu știu să le gestioneze digital, ceea ce duce automat la blocarea subvențiilor APIA pentru întregul efectiv. În 2026, normele tehnice au fost înăsprite, iar acest lucru poate duce la pierderea principalului ajutor financiar.
Amenzi, controale la stâne și reguli noi în 2026
Controalele tind să devină mai complexe și să funcționeze ca un puzzle cu mai multe instituții și mai multe seturi de reguli care se pot întâlni în același loc. În timp ce APIA verifică eligibilitatea pentru plăți, zona de muncă (ITM) verifică legalitatea relațiilor de muncă. Iar când cele două planuri se suprapun, crescătorul poate ajunge să piardă bani pentru o situație care nici nu era tratată ca problemă „de subvenție”.
De curând, s-a adus în discuție importanța formelor legale pentru desfășurarea muncii. În cazul în care ITM-ul vine în fermă și nu găsește o legislație aplicabilă, flexibilă, pentru specificul muncii la stână, crescătorii devin vulnerabili la amenzi și la consecințe financiare care pot include pierderea subvenției. Se discută despre faptul că, în lipsa unui cadru potrivit, oierii nu pot angaja ușor oameni care apar, dispar, vin fără acte sau nu rămân constant, ceea ce face aproape imposibilă aplicarea unor reguli de muncă gândite pentru activități stabile, de tip industrial, scrie Agrointel.
Astfel, în 2026, aceste detalii pot deveni costisitoare. Un registru incomplet duce la sancţiuni. Într-un sector în care animalele se deplasează, iar munca se face în condiții grele, standardul cerut de sistem este standardul unei ferme fixe, cu personal stabil și acces permanent la servicii. În ochii crescătorului, sancțiunea se traduce printr-o scădere directă a banilor care țin stâna în picioare.
Ce soluții sunt discutate în acest moment
În discuțiile din sector se conturează câteva idei care revin obsesiv, tocmai pentru că sunt legate de realitatea din teren. Fără o soluție legală adaptată, oieritul riscă să fie prins între reguli care nu se potrivesc și controale care nu iartă.
Cea mai recentă propunere vehiculată public pornește de la un model din Ungaria, despre care a vorbit recent Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Metoda prezentată se prezintă ca un sistem simplificat pentru zilieri, descris ca un carnet în care se aplică zilnic o bulină/credit, cumpărată de fermier de la Inspectoratul de Muncă. Astfel spus, este un mecanism rapid și flexibil care să permită legalizarea muncii sezoniere fără birocrația unui contract clasic pentru oameni care, uneori, vin și pleacă în câteva zile.
Mai există și o soluție: asocierea. Pentru fermele mici și medii, asociațiile și cooperativele pot deveni un scut administrativ, un loc unde cineva verifică actele, urmărește termenele, explică regulile și ajută la punerea în ordine a evidențelor. Într-un sistem care se digitalizează, cine rămâne singur cu birocrația are șanse mai mari să greșească.
Ce înseamnă aceste schimbări pentru ciobanii din România
Pentru ciobanii din România, 2026 poate aduce două scenarii privind subvențiile APIA, iar diferența dintre ele ține de cât de repede se construiește o punte între stână și lege.
În scenariul dur, crește excluderea prin procedură. Nu pentru că oamenii nu au oi sau nu muncesc, ci pentru că nu pot dovedi, în forma cerută, tot ce fac. Dacă ITM începe controale la stâne și găsește muncă fără forme legale, crescătorul riscă amenzi și o vulnerabilitate majoră în raport cu subvențiile. Într-o economie rurală fragilă, pierderea acestui instrument financiar important duce la un efect în lanț: vânzări forțate, reducerea efectivelor, renunțarea la oameni, migrarea către activități mai puțin riscante administrativ.
Scenariul bun face ca 2026 să fie anul în care oieritul se profesionalizează fără să fie presat. O legislație flexibilă pentru munca la stână ar putea reduce zona gri și ar aduce fermierii într-un cadru predictibil. Rămâne și componenta sanitar-veterinară și de trasabilitate, care, în acest an, nu va dispărea, ci se va consolida. Ordinul ANSVSA privind identificarea și înregistrarea animalelor, cu referiri la exploatații de tip pășune și la stâne, arată direcția. Sistemul vrea să urmărească animalul, nu doar să-l vadă în ziua controlului. Pentru crescători, asta înseamnă disciplină în evidențe și o relație mai strânsă cu medicul veterinar, dar și nevoia de servicii accesibile în zone izolate.
